E după chipul nostru

Sunt picături de ploaie
Ce zboară către cer,
Se-adună dintre noi…
Sunt lacrimi, nu mai pier!

Și norii se adună
Din ce în ce mai grei,
Sunt grei de răutate:
De-a noastră, de la ei…

Și vântul suflă altfel,
Mai rece, mai sălbatic;
E după chipul nostru:
Păgân și roșiatic.

Ne-am părăsit credința
Ori, poate, n-am avut…
În gând și în ființă
Spini negri ne-au crescut.

Și de mai e salvare,
Și de mai merităm…
Nici vrem a cerceta,
Nici vrem să o aflăm.

sursă foto: pixabay

Articole asemănătoare

A murit Iertarea

Nu mai sunt de spus cuvinte,Zborul se retrage-n pace,Vântul șterge doruri sfinte,Răsăritu-n mine… tace. Sunt o rană sângerândă,Biciuită de o clipă,Crește-n ceruri grea osândă,Totu-i tern,…

Peregrinări

Din țară tu de ai plecaCe-ai lua cu tine în bagaj,Ai mai privi în urma taȘi cui ai spune „Bun-rămas”? Și ce valiză ai alegeSă-ncapă-o…

Urcări

Urcăm, tăcuți, pe marmuri albe,cătând un gust numitsărut,sub pragul plângerii de stele,cuvântul nostrude început. Urcăm și visele cu noi,și strigătul, darși plăcerea,și norii împiedicați de…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *