Timp

Erai frumoasă, cu pas iute,
Și orice haină te cinstea;
Pe corso, ’ntre necunoscute,
Doar tu îmi străluceai a stea!

Dar ne-am pierdut pe la răscruci,
Din pripă sau indiferență,
Iar azi ne preumblăm, năluci,
Simțind acut o grea absență…

Acum, sub plușul unei mantii
Ce flutură aiurea-n vânt,
Îmbătrânești, devii o tanti
Cu pași nesiguri, făr’ de-avânt…

Sub apăsări de vechi regrete,
Mai stai pe loc, privești în urmă,
Iar frigu-ți intră în vechi ghete,
Cu ploaia, care nu se curmă…

Și nu e chip să-ntoarcem timpul –
Devin și eu un trist uncheș,
Avem acum doar anotimpul
Acesta… Frigul, fedeleș,

Ne va cuprinde precum noi
Ne luam în brațe, în trecut!…
Pe buze, azi, ne-ngheață, sloi,
Un ultim, amânat sărut…

Sursă foto: pixabay

Andrei-Paul Corescu s-a născut la Craiova, în 1978.
A lucrat ca traducător pentru editurile Arc, Polirom și a predat Limba franceză la Universitatea din Sibiu.
În 2005 a câștigat ”Premiul pentru traducere științifică”, acordat de Editura Arc, pentru traducerile din limba franceză a două lucrări pe tema: Comerț internațional.
Primul său volum de versuri, ”Poema prințului truver”, publicat în 2009 de Editura Arc din Chișinău, reunește poeme proprii și traduceri din Verlaine, Baudelaire, Shakeaspeare, Byron.
În primăvara lui 2019, a reprezentat România la Festivalul ”Noaptea Literaturii Europene”, de la Amsterdam.
Nostalgice sau poleite în nuanțele speranței, cu profunde tâlcuri ascunse sub lejere mantii de cuvinte, versurile lui Andrei-Paul Corescu evocă lumea înconjurătoare ca o complexă schemă tristă a existenței umane, lăsând totuși cititorului libertatea de a se identifica sau nu cu mesajele poetului.