Un măr pe zi ține doctorul departe. 11 ianuarie – Ziua merelor în Germania

De la mărul din care Adam nu s-a putut abține din a mușca, la celebrul măr căzut în capul lui Isaac Newton, până la mărul lui Wilhelm Tell sau la celebrul măr al lui Steve Jobs, fructul cel mai cunoscut și consumat în întreaga lume pare să fie eminamente mărul. Germanii au apreciat valoarea economică și nutritivă a acestuia, motiv pentru care i-au oferit o zi spre celebrare: 11 ianuarie.

Alegerea acestei date poate părea curioasă la o primă vedere. Recolta merelor nu corespunde sezonului rece, însă după perioada de sărbători, în gospodării nu se mai găseau numeroase provizii. Gustosul măr suplinea nevoile casnice ale femeilor și ale bucătarilor, făcând ca importanța fructului să fie intens apreciată.

Merele au reprezentat, pentru o lungă perioadă, unele dintre cele mai economice fructe din gospodăriile germane. Creșteau în întreaga țară, puteau fi păstrate peste iarnă și puteau fi folosite în multiple scopuri. Marea varietate de sortimente vine din necesitățile pe care consumatorii și cultivatorii le-au întâlnit de-a lungul timpului, astfel că piețele germane au oferit mereu diverse și felurite tipuri de mere, potrivite pentru toate necesitățile casnice: consum imediat, prăjituri, coacere, oțet sau vin.

În continuare, cel mai îndrăgit și consumat fruct de pe teritoriul Germaniei rămâne mărul. Aproximativ 17 kilograme de mere per locuitor sunt consumate anual pe teritoriul țării, iar dintre cele peste 20 de sortimente de măr, cele mai iubite sunt aromatele Elstar, Jonagold și dulci-acrișoarele Braerburn. Asociația Națională a Producătorilor de legume și Fructe a atras atenția asupra importanței acestor fructe în spațiul german și au încurajat celebrarea lor printr-o zi dedicată merelor.

Unele comunități serbează ziua de 11 ianuarie prin dăruirea de mere copiilor și elevilor, sau chiar a trecătorilor de pe străzi. Noi vă invităm să mâncați un măr sau, de ce nu, să gătiți un ștrudel cu mere, așa după cum ne învață colega noastră, Diana Mîndrilă: https://portal.revistatimpul.ro/timpul-germania/apfelstrudel-strudel-cu-mere-la-fel-de-cunoscut-precum-maria-theresia/?fbclid=IwAR2V__wfjm54zNPCdA6aLGV-CcMSRmzoOT3eQIIYzAzbaCSm3-_tLj-4wj0.

Roxana Lazarescu: doctor în științe umaniste (latină) al Universității de Vest din Timișoara. Studii în domeniul indoeuropenisticii și literaturii latine realizate în cadrul aceleiași universități, precum și la Universitatea din Viena. Fost cercetător și preparator universitar, actualmente profesor de limba română ca limbă străină, engleză și latină la VHS Konstanz, Germania. Membru al Societății de Studii Clasice România. Dintre articole și publicații: Roxana Lazarescu, Infernul roman: simboluri, imagistică, realitate; Roxana Lazarescu, Writing and power. Propagating imperial ideology in Horace`s Sermonesc in I. Boldea, C. Sigmirean, D.M. Buda, The challenges of communication. Contexts and strategies in the world of globalism. Literature, Arhipelag XXI Press, Tg-Mureș, 2018; Roxana Lazarescu, Modern approaches to Ancient Satire. Jonathan Swift and the Menippeans, în volum colectiv, Craiova, Editura Universității, 2019; Roxana Lazarescu, Influencing politics by means of satire – a common scope. Restoration Literature and the Horatian pattern (CICCRE Timișoara, 2019) etc.