Eveniment de excepție găzduit de Ambasada Republicii Moldova în Italia, duminică 26 martie 2023

Cu ocazia aniversării celor 135 de ani de la nașterea marelui poet și preot Alexei Mateevici, moldoveni și români s-au adunat pentru a comemora acest ”Apostol al limbii românești”, precursor al Unirii Basarabiei cu România prin votul din 27 martie 1918.

A fost subliniat rolul de înaintaș al lui Alexei Mateevici în lupta pentru ca limba română să nu dispară din Moldova și statutul său de reprezentant al intelectualului basarabean.

Cu acest prilej a fost prezentat și volumul de poezii ”Rouă în altar/ Rugiada nell’altare” al scriitorului Ioan Găină, tradus în limba italiană de Liuba Marian-Croitoru, filolog și traducătoare deja cunoscută în Italia.

Excelența Sa, Dl. ambasador Anatol Urecheanu a inaugurat evenimentul prin binecuvântarea preotului Pavel Hâncu care a amintit despre importanța comemorării lui Alexei Mateevici chiar și prin propria predică după slujba liturgică.

Domnul ambasador Anatol Urecheanu a salutat publicul prezent în sală și a dat cuvântul Ambasadei României la Roma, din partea doamnei ambasador Gabriela Dancău prin delegata domniei sale, d.na Corina Lefter, prim secretar în cadrul Ambasadei României la Roma.

În acest context, dl. ambasador Anatol Urecheanu a ținut să precizeze că cele două ambasade au colaborat la diverse evenimente, Ambasada României rămânând pe o linie diplomatică, fără să impună vreodată această colaborare.

S-a subliniat faptul că ideea acestui eveniment aparține doamnelor Tatiana Ciobanu, vice-președinte al Cenaclului de la Roma și Liubei Marian-Croitoru.  

Moderatoarea evenimentului, Tatiana Ciobanu, a numit acest eveniment fiind cu conținut de ”proteină aproape istorică” și a amintit despre ce spunea Sf. Porfirie cum că ”totul vine din eros dumnezeiesc”.  

Publicul a fost invitat să participe la incursiunea istorico-literară realizată prin intervenția deosebit de detaliată a Eugeniei Bojoga, profesoară la Facultatea de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

”Toți suntem ambasadori ai limbii române la Roma” a spus prof. Eugenia Bojoga în deschiderea pledoariei sale.”

”Pe timpul lui Mateevici, limba română era o sintagmă periculoasă” spune E. Bojoga, arătând cum toate detaliile situațiilor desfășurate în acea perioadă duc clar spre concluzia asasinării tânărului patriot Alexei Mateevici, la numai 29 de ani.

A subliniat, de asemenea, rolul imens pe care intelectualii basarabeni l-au avut în lupta pentru menținerea limbii române ca limbă vorbită în Moldova.

Poezia ”Limba noastră” care este textul imnului Republicii Moldova a fost scris de către Alexei Mateevici fără ca să numească această limbă ca fiind cea română, pentru că acest lucru era absolut interzis în acea perioadă.

Tatiana Ciobanu a introdus publicul la poezia lui Ioan Găină, scriitor, poet, muzeograf, asemuindu-l în oarecare măsură lui Alexei Mateevici, subliniind faptul că elementul principal în poezia lui Ioan Găină este ”tăcerea”.

Liuba Marian-Croitoru, traducătoarea volumului de poezii mai sus menționat, nu se află la prima sa traducere, primul volum tradus fiind cel al poetului Leo Butnariu. A vorbit despre Alexei Mateevici pomenindu-l pe numele său de botez, Alexie.

Traducătoarea a dezvăluit publicului faptul că l-a cunoscut pe autor în anii studenției la Cenaclul Literar Ion Creangă fondat chiar de I.Găină.

A arătat cum activitatea de promotor cultural al lui Ioan Găină nu se oprește doar la redactarea de poezii sau articole, ci este un fondator de reviste, cenacluri literare, muzee printre care se află și Muzeul ”Alexei Mateevici”.

Liuba a citit poezia ”Rugă către poet”, numindu-l pe Ioan Găină drept un ”ascultător al cuvântului lui Dumnezeu”, terminând cu următorul citat aparținând poetului: ”Ce poate cuvântul și cartea, nu poate mormântul și moartea” (Ioan Găină)

Fondatorul Cenaclului de la Roma, scriitorul Valeriu Barbu, a vorbit despre impresia pe care i-a lăsat-o esențializarea unui psalm prin poezie. ”Noi scriem vorbe, Ioan Găină scrie cuvinte vii” a terminat intervenția sa, Valeriu Barbu.

Liuba Marian-Croitoru a invitat câteva doamne prezente în public să citească poeziile lui Ioan Găină și a spus că: ”autorul duce lumina acolo unde lipsește și scoate întunericul de acolo unde s-a înrădăcinat”

A mai arătat publicului prezent în sală asemănarea fizică dintre Alexei Mateevici și scriitorul Ioan Găină, purtând concluzia proprie că ”noi toți semănăm cu fața limbii române”.

În final, Eugenia Bojoga a reprodus pentru prezenți poezia ”Limba noastră” (A. Mateevici) în variantă folk, iar Liuba Marian-Croitoru a oferit tuturor prezenților varianta în limba italiană a aceleași poezii, imn al R. Moldova.

Printre numeroșii prezenți în sală s-au numărat și membrii Asociației de promovare socio-culturală Dacia (președinte Tatiana Ciobanu), membrii Cenaclului de la Roma, Ansamblul Arțăraș și noua constituită Asociație Unirea.