Rolul femeilor în societate și contribuția lor în diverse domenii de activitate

Când se vorbește despre femei, în primul rând, li se atribuie rolul maternității. Vine la pachet și cel al creșterii și educației copiilor. Pentru misogini, femeia are un loc precis: la cratiță. Unii merg mai departe, cei care se cred bărbații alfa, și consideră că femeia trebuie să fie supusă bărbatului, să nu crâcnească la ordinele lui, să le execute și să nu discute. Din păcate, aflăm zilnic din mass-media, despre violențe asupra femeilor, care, uneori, sfârșesc în mod tragic. Dar din fericire, au existat și există femei cu un caracter puternic, cu o personalitate marcantă, care își pun amprenta trecerii lor prin această viață.

Călătorind prin istoria timpului, am căutat cele mai importante femei care au rămas în scrierile vremii sau în memoria colectivă. Am plecat din Antichitate, și printre multe nume masculine importante, am dat de regina Cleopatra a VII-a a Egiptului și faraon, fiica lui Ptolemeu al XII-lea. În urmă cu câțiva ani, am scris un poem epic dedicat ei. Iată-l!

Cleopatra 

A existat pe vremuri, ‘nainte de Iisus,/ Odrasla unui rege, dintr-un Egipt apus,/ Faimoasa Cleopatra, puterea feminină,/ Seducătoare-n fire și-n suflet o haină./ Considerată fiind, o târfă criminală,/ Condusă de ambiții, făcută din urzeală,/ Trupu-și vindea pentru un scop anume:/ Voia să stăpânească o întreagă lume./ După un matrimoniu cu fratele de sânge,/ Expulsă, exilată, ea mâinile își frânge./ Dar agera ei minte, cu-n diabolic plan,/ Smintește însuși Cezar, un dictator roman./ Acesta, din iubire, statuie-i dăruiește/ Din aur plăsmuită, i-arată c-o iubește./ Și-n templul măreției, simbolul de amor,/ Ce-a fost zeița Venus, al dragostei izvor./ Însă, marea iubire a fost un general,/ Un militar de frunte, roman și visceral,/ Pe nume Marc Antoniu, de-o frumusețe rară./ Dar ea vicleană-n gânduri, seduce într-o seară/ Mărețul om politic și-l face soț curând./ Îi dăruiește gemeni, credința ei jurând./ Dar mai presus de toate, e setea de putere,/ Trădându-l pe Antoniu, lăsându-l în durere./ Într-un mausoleu se-ascunde și se-nchide./ Răpus de disperare, Antoniu se ucide./ Crezând că este moartă, pierdută pe vecie,/ Îndurerat și singur, pierduta-i căsnicie./ Avida sa regină, visând puterea-n lume,/ Continuându-și planul, clădește un renume./ Încearcă să seducă pe-Octavian cel mare,/ Ce n-a cedat ispitei, lăsând-o-n nepăsare./ Povestea Cleopatrei, cu-acel tragic final,/ Mușcată de un șarpe, veninul cel fatal,/ Sinucigașă, crudă, înfrântă de destin,/ Descrie o regină ajunsă la declin.
       

În lumea medievală și renascentistă, femeile munceau umăr la umăr cu bărbații, nefiind nici soții supuse, nici călugărițe. În această perioadă, se remarcă femeia autoritară, decisă, chiar bătăioasă. Există un top 5 a celor mai sângeroase femei din Evul Mediu: Elisabeta de Bathory, Regina Maria I a Angliei, Isabella de Castillia, Caterina de Medici, Lucrezia Borgia. Însă, cea mai cunoscută figură feminină a fost Ioana d’Arc, un personaj controversat. Ea a fost un lider militar, supranumită de naționaliștii francezi, Fecioara din Orleans. A fost acuzată de erezie și arsă pe rug, la 30 mai 1431, în piața Vieux-Marche din Rouen, în timp ce striga numele lui Iisus Hristos. Post-mortem, a fost declarată martiră.

în Lumea Iluminismului, femeile nu erau considerate gânditoare raționale, nefiindu-le permisă participarea la educație și academie. Ele nu sunt la fel de cunoscute ca bărbații. În ciuda acestui fapt, multe femei și-au adus contribuția la evoluția științei și a filosofiei. S-au remarcat: Margareta (născută Lucas) Cavendish, om de știință și scriitoare; Anna Maria Sibylla Merian, naturalist; Marie-Sophie Germain, profesor de matematică; Catharine (născută Sawbridge) Macaulay, istoric; Mary (născută Wollstonecraft, filozof; Caroline Lucrezia Herschel, astronom; Mary (născută Fairfax) Somerville, scriitoare stiințifică; Laura Maria Catarina Bassi Veratti, fizician; Mary-Emilie du Châtelet, filosof și om de știință; Augusta Ada (născută Byron) King, programator.

Femeia secolului al XIX-lea ne este descrisă ca fiind delicată (femeia clepsidră), manierată, respectuoasă cu vârstnicii, devotată și cultă. Femeile și-au adus aportul în cinematografie, literatură, știință, politică etc. O figură importantă a secolului XIX a fost Elizabeth Fry, filantroapă care a introdus reforme în regimul de detenție. Prima împărăteasă a Austriei a fost Theresa de Neapole și Sicilia. Annie Londonderry a fost o imigrantă letonă în Statele Unite, care între 1894 și 1895, a devenit prima femeie care a făcut înconjurul lumii pe bicicletă. Hermiona Asachi a fost o traducătoare din limba franceză și italiană, scriitoare și editoare română. Florence Baker a fost o exploratoare de origine ardeleană și a doua soție a exploratorului britanic Sir Samuel White Baker. Și lista poate continua cu multe alte personalități feminine ale timpului respectiv.

Perioada modernă vine cu un plus de valoare în rândul femeilor, remarcându-se prin cele care au schimbat lumea. Ele au luptat pentru drepturile oamenilor și și-au pus amprenta în domeniul științei, a matematicii, aviației și literaturii. Marie Curie a fost om de știință de naționalitate franceză, originară din Polonia. Este autoarea termenului “radioactivitate”, a descoperit elementele chimice radiu și poloniu, a pus bazele activității ulterioare din domeniul radioactivității și energiei atomice. Marie Stopes a fost o paleobotanistă britanică și s-a aflat printre primii susținători ai controlului nașterilor și a pus pentru prima dată cheltuielile sexuale în discuție publică. O emblemă a creștinității a fost Maica Tereza, de origine albaneză, care a trăit mulți ani, unde a și murit, la Calcutta, în India. Ea a fondat Ordinul Misionarelor Carității, a deschis Adăpostul pentru muribunzi în Calcutta, a fondat o colonie pentru leproși și a scos în evidență necesitatea acțiunii directe în ajutorul celor nevoiași. Marilyn Monroe a fost o vedetă americană de film, considerată model al zeiței străine de îndeletnicirile casnice. A devenit un sex simbol necontestat. Germaine Greer este o autoare australiană de orientare feministă, cadru universitar și conferențiar. A declanșat mișcarea feministă, a contribuit la realizarea egalității între sexe, a devenit modelul femeii de tip nou. Și în România au existat și există femei celebre. Iată câteva exemple: Nadia Comăneci, cea mai bună sportivă a secolului XX; Ana Aslan a inventat Vitamina H3, un produs brevetat în peste 30 de state, utilizat în geriatrie; Carmen Sylva (pseudonimul literar al Reginei Elisabeta) a scris peste 1000 de poezii, zeci de nuvele și zeci de opere dramatice, dar și patru romane; Ecaterina Teodoroiu a devenit un simbol al eroismului, în primul război mondial; Smaranda Brăescu a fost prima aviatoare care a devenit și prima parașutistă din România; Maria Tănase a fost considerată “pasărea măiastră” a muzicii românești, cu un repertoriu de peste 500 de cântece; Hortensia Papadat-Bengescu este una dintre cele mai cunoscute autoare românce; Regina Maria a fost regina românilor între 1914 și 1927, a participat pe front îngrijind răniți și a susținut cauza României de a deveni un stat unitar, în plan politic extern și multe alte femei. Opt femei au schimbat istoria lumii și viețile oamenilor prin știință. Hedy Lamarr, o actriță austriacă a inventat un dispozitiv care a precedat sistemele de comunicație wirelles. Beatrix Potter, autoarea de povești pentru copii ș-a remarcat în domeniul botanicii studiind micologia (ramură care se ocupă cu studiul ciupercilor). Dorothy Hodgkin a luat Premiul Nobel pentru Chimie, reușind să determine structura penicilinei, a insulinei și a vitaminei B12. Rosalind Franklin, cercetătoarea din SUA a pus bazele unui laborator, unde a reușit să obțină imagini de foarte bună calitate ale structurii ADN-ului uman. Lise Meitner a fost un cercetător specializat în radioactivitate și fizică nucleară. Dr. Frances Oldham Kelsey a descoperit efectele negative ale thalidomidei asupra femeilor însărcinate. Lista se încheie cu Marie Curie și Ana Aslan, pe care le-am amintit mai sus.

Femeile dețin un rol important în viața politică, în aproape toate țările lumii. Ele au devenit lideri politici, prim-miniștri, senatori, parlamentari etc. Dorite sau nedorite în acest domeniu, ele se implică, luptă și își impun punctul de vedere de fiecare dată când au posibilitatea să o facă, într-o lume considerată, până nu demult, o lume a bărbaților.

Închei cu o creație proprie, dedicată femeilor, un fel de manifest.

Zidește-te, Ană!

Zidește-te, Ană, cu mâini răsfirate,/ Ce-n palme se-aprind răni adânci, sângeroase,/ Nu de cuie-n Hristos, de-un Pilat decretate/ Ci de muncile casei, ce te rod pân’ la oase!
Zidește-te, Ană, ridată în frunte/ De gândul că mâine, sleită-n puteri,/ Ești doar tu în urcușul abrupt de pe munte,/ Cu fiii-ți de mână, s-ajungi tu mai speri!
Zidește-te, Ană, cu lacrimi-nodate,/ Ce-n ochii tăi reci prind contur și lucesc,/ Dup-un ludic scenariu de minți vinovate,/ Ce-ți dădură un rol nefiresc, bărbătesc!
Zidește-te, Ană, clădește-te-n sus!/ Dă-ți forța să crești, să ajungi să zâmbești,/ Nu în zidul în care Manole te-a pus,/ Ci în tine, în crezul că poți să trăiești!
Tu nu ești moneda bătută-n cimentul/ Din scările casei, tribut drum al sorții./ Tu ești un soclu, ținând monumentul/ -Simbolul de mamă, al unei soții.

Camelia Morda Baciu