Capitalismul în Metamorfoza de Franz Kafka

În nuvela „Metamorfoza” de Franz Kafka, personajele se dezvoltă pe baza unei principale trăsături comune – materialismul. Prin analiza personajelor antrenate în acțiune, opera lui Kafka reprezintă din multiple perspective natura dezumanizantă a capitalismului.

După momentul în care Gregor se trezește în noua lui formă, acesta dă dovadă de dedicare completă și continuă față de munca de voiajor comercial pe care o realizează, fiind un exemplu perfect pentru modul în care capitalismul influențează oamenii, făcându-i să prioritizeze mai degrabă munca decât bunăstarea personală. Chiar el afirmă că „Dacă nu m-aș stăpâni, de dragul părinților, de mult mi-aș fi dat demisia, m-aș fi prezentat înaintea șefului și i-aș fi spus părerea mea pe șleau. Ei, dar nu-i pierdută cu totul orice speranță: când voi avea, odată, strânși laolaltă toți banii ca să plătesc datoria părinților mei față de el – s-ar putea să mai dureze vreo cinci-șase ani până atunci – am să fac neapărat și acest lucru”. Trece printr-un întreg proces prin care își planifică încercarea de a ajunge la birou, dar fără a avea succes.

Din acest punct, pentru prima oară se află în postura în care nu mai este capabil să aducă bani familiei, devenind pentru ceilalți aproape irelevant. Acest lucru este evident în atitudinea procuristului, fiind pusă în lumină dezumanizarea cauzată de capitalism. În loc să fie îngrijorat de starea angajatului său, acesta este de părere că „noi, oamenii de afaceri, trebuie să trecem foarte adesea peste micile noastre suferințe, atunci când este vorba de afaceri”. Este de așteptat ca Gregor să pună pe primul loc locul de muncă și familia, propriile lui dorințe fiind cea mai mică problemă. Comportamentul procuristului relevă efectele negative ale capitalismului, cum acesta are în centru profitul, nu oamenii și nu poate avea grijă de cei care nu pot munci. Prin luptele lui Gregor, Kafka evidențiază modul în care capitalismul îi poate lipsi pe lucrători de umanitatea lor și subliniază necesitatea unei abordări mai umane față de mediul de lucru.

Un exemplu concret este cel al marilor corporații care se concentrează pe creșterea profitului, a acțiunilor, pe eficiență și productivitate. Ce compromisuri fac pentru a îndeplini aceste scopuri? Se îndreaptă spre singura variabilă din întreg sistemul: angajații. Astfel, se fac presiuni asupra acestora, sunt impulsionați să lucreze mai multe ore, condițiile de muncă și salariul nu sunt întotdeuna ideale. La fel și Gregor Samsa acceptă aceste sacrificii pentru a-i asigura propriei familii un trai decent.

Încă de la apariția capitalismului, banul este cel care dictează relațiile sociale, rangul și puterea pe care o are un individ. Viața începe să se desfășoare în jurul acestui element. Oamenii sunt împinși spre a cumpăra cât mai mult, spre a cheltui cât mai mulți bani pentru plăcerea și fericirea lor. Materialismul a devenit atât de accentuat în societatea modernă, încât stresul, anxietatea sau lipsa relațiilor interpersonale au devenit irelevante atât timp cât câștigul monetar este decent. De multe ori, satisfacția provenită din obținerea unor bunuri materiale este efemeră. Odată ce obiectul dorit este achiziționat, bucuria asociată este temporară și poate fi înlocuită rapid de alte dorințe materiale. Acest ciclu continuu poate duce la căutarea constantă a fericirii în exterior, fără a găsi satisfacție durabilă.

Însă Gregor Samsa nu dorește să își cumpere nici BMW, nici televizor 4K și nici iPhone 15 (nici dacă ar vrea nu ar putea). În schimb, obiectivul lui este de a plăti datoriile familiei și de a o trimite pe sora lui la Conservator. Grete începe să lucreze pentru a își putea susține familia. Prin intermediul ei, Kafka pune în lumină realitatea aspră a inegalității sociale și economice care pătrunde în lumea descrisă de autor. Din acest moment, Grete devine speranța familiei datorită capacității ei de a munci și de a aduce bani acasă, înlocuindu-l pe Gregor, care este acum doar „tolerat” de către ceilalți membrii ai familiei. Comunicarea dintre cei doi reprezintă o ultimă urmă de empatie, aproape singura prezentă în carte, Gregor încercând până în final să rămână cu o imagine pozitivă a familiei.

Relația dintre Gregor și tatăl său este o alegorie a modului în care capitalismul poate distruge dinamica familială până la punctul exploatării. Transformarea în „gângania înspăimântătoare” reprezintă o pierdere a propriei sale umanități, devenind doar un instrument pentru familia sa, care îl poate utiliza sau arunca la o parte. Aceasta ilustrează modul în care capitalismul erodează valorile tradiționale ale familiei și comunității, încurajând indivizii să-și prioritizeze interesul personal în detrimentul binelui colectiv. Deși tatăl lui Gregor, care a avut faliment acum cinci ani, l-a condamnat la o viață de exploatare, acum rolurile se inversează și Gregor devine cel care trăiește pe banii munciți de ceilalți. În cadrul capitalismului, membrii familiei sunt pusi unii împotriva altora în căutarea câștigului financiar.

Mama lui Gregor suportă o povară semnificativă, trebuind să lucreze în condițiile aspre ale capitalismului la o vârstă înaintată. În ciuda stării sale fragile, doamna Samsa trebuie să lucreze din greu pentru a-și susține familia. Personajul exemplifică dificultățile economice și povara pe care familia o îndură. Familia, în ansamblul ei, trebuie să facă multe sacrificii pentru a-se susține, dar acest lucru este cu atât mai evident în cazul doamnei Samsa. Mama dezvăluie cât de degradant este capitalismul pentru persoanele în vârstă și membrii mai vulnerabili ai societății.

„Metamorfoza” lui Kafka este o operă literară care a fost supusă la numeroase interpretări de-a lungul anilor care variază larg de la alegorii biblice până la relația reală din viața lui Kafka cu propriul său tată. Cu toate acestea, personajele și societatea pe care Kafka le portretizează în opera sa oferă un comentariu universal asupra efectelor dezmumanizante ale capitalismului asupra individului și a societății în ansamblu. Capitalismul poate împinge pe cineva departe de ei înșiși și de lumea lor în ansamblu. Pentru o carte publicată acum peste un secol, temele sale rezonază la fel de puternic astăzi cum au făcut-o în 1915, dacă nu chiar mai puternic.