Împăratul Portugaliei, de Selma Lagerlöf

Știu, Selma Lagerlof este cunoscută publicului larg mai mult prin cunoscuta și mult îndrăgita carte pentru copii „Minunata călătorie a lui Nils Holgersson prin Suedia”, carte ce a reușit să creeze suspans și să stârnească imaginația în rândul a atâtor generații de copii, însă eu am cunoscut-o în urmă cu vreo 2 ierni, printr-o serie de povestiri cu mult miez duhovnicesc, toate încropite in jurul temei nașterii lui Hristos și adunate într-o culegere bine închegată de cei de la editura Humanitas, sub numele de „Cartea de Crăciun”.

M-a surprins, într-un mod nemaipomenit de plăcut, talentul ei de a porni de la un detaliu legat de momentul acesta al nașterii Mântuitorului și la felul în care, fără prea multe arabescuri, a reușit să creeze o mulțime de povestiri, fiecare subliniind un alt aspect și punând în lumină fel de fel de virtuți sau lipsa acestora în protagoniștii lor.

Atunci când mi-a căzut în mână romanul ei, „Împăratul Portugaliei”, am pornit în aventură cu siguranța unei călătorii formidabile și nu numai că nu am fost înșelată, dar iscusința ei de a valorifica teme creștine, precum credința, iubirea, jertfa, onoarea, face ca romanul ei să transceandă veacurile fără nici cea mai mică temere de a cădea în desuetudine.

Romanul nu vorbește deloc despre viața de la vreo curte împărătească, așa cum poate dă impresia la prima vedere titlul cărtii, și nici nu pune accentul pe viciile oamenilor impozanți din jurul vreunei fete regale, așa încât să înțelegi, printre rânduri, că adevărul și frumosul sunt, de fapt, virtuțile care le  lipsesc. Nu, nicidecum, ci aș spune că, dimpotrivă, iubirea absolută, sacrificiul, iertarea, onoarea și credința nestramutată în mântuirea sufletului sunt temele cheie ale acestei cărți, puse în lumină prin descrierea unor oameni simpli dintr-un satuc suedez, printr-un limbaj simplu, firesc, dar cu o mare încărcătură simbolistică.

Jan si Katrrina sunt doi tărani din Skrolycka care devin părinți si pentru care fetita care li se naște și căruia îi dăruiesc un nume „ales” pentru registrul simplu al locuitorilor acelui sat, Klara Gulla (care s-ar putea traduce Klara, fiica Soarelui), cunosc un sentiment puternic de iubire părintească, dar mai cu seama relația dintre tată și fiica lui este cea exploatată și care stă la baza acțiunii acestui roman.

Jan, care la început părea total nefericit din cauza apariției acestei fetițe, ce ar fi putut să atenteze la ritmul lor tihnit de viață, dezvoltă o iubire dincolo de fire, ajungând să trăiască și să gândească, parcă, amândoi în același ritm. Își iubește fetița cu o iubire nemărginită, iar atunci când aceasta crește suficient de mare pentru a putea părăsi satul pentru a face rost de banii necesari părinților, în ideea de a-și răscumpăra coliba în care viețuiseră de când se știau, Jan nu vrea să accepte și nici să asculte poveștile celor care îi  vorbeau despre viața decăzută în care se scalda acum Klara Gulla, prinsă în mrejele unei vieți frivole de la oraș.

În locul durerii care l-ar fi putut doborî, „Dumnezeu îl răsplătește cu nebunia”, după cum îi mărturisește însăși mama fetei, atunci cand ea revine în satul natal dupa 15 ani, căci Jan preferă să țeasă o poveste despre fata lui, care trebuie să fi devenit împărateasă în Portugalia și, fireste, că el, tatăl ei, nu putea fi altul decât însuși Împăratul Portugaliei. Nebunia aceasta care pare, pe parcursul cărții, o „pedeapsă divină blândă” pentru un biet tată îndurerat, nu este, de fapt, o nebunie în adevăratul sens al cuvântului, căci abia spre sfârșit, când Klara se pregătește pentru a doua oară să își părăsească tatăl fără nici o urmă de resentiment, aflăm că bunul-simt, limpezimea minții și credința nestrămutată în mântuire sunt cele care îl fac să se arunce în apele mării pentru a o salva pe „împărateasă” de cei care o răpiseră a doua oară de lângă el: Îngâmfarea și Asprimea, Patima și Desfrâul.

Mai mult nu mai dezvălui…cartea e mult prea profundă ca să nu fie savurată ca niște adevărate foi de Pateric.

Sursă fotografie copertă : https://humanitas.ro/humanitas/carte/%C3%AEmp%C4%83ratul-portugaliei