Iașul pitoresc

Autorul Articolului: Victor Alexandru Crețiu, clasa a 6-a C

În ultimele două duminici am făcut alte drumeții în jurul orașului Iași, având înțelesul că acesta a fost construit în spațiul dintre cele șapte coline (dealuri) din apropiere: Breazu, Bucium, Cetățuia, Copou, Galata, Repedea, Șorogari.

Am început cu dealul Cetățuia. Traseul este de o frumusețe aparte. Ajuns sus, la Mănăstirea Cetățuia, construită la 1668, am admirat orașul Iași atât cât am reușit din acel spațiu. Să vă mai povestesc ceva: am urcat și în Clopotnița înaltă a Mănăstirii, unde mă vedeam mai aproape de seninul Cerului.

Chiar dacă traseul a fost lung, așa mi s-a părut, cu toată febra musculară, s-a meritat.

Ulterior am parcurs dealul vecin, Galata, pe vârful acestuia fiind construită, la 1852, Mănăstirea de acolo, unde am descoperit o zonă de un pitoresc aparte și am reținut imaginea redată în continuare. 

Am recunoscut, din locul unde mă situam, clădirile mai înalte, precum Palatul Culturii din Iași, care apăreau la o scară redusă.

Din această zonă, ulterior, am urcat în tramvai, mijloc de transport care nu poluează orașul și am ajuns pe Dealul Copou, unde am revăzut Parcul Copou, care își are începuturile pe la 1883 și

Grădina Botanică, înființată la 1856; apoi am urcat spre o zonă unde se află Liceul Pedagogic și,  imediat, Seminarul Teologic Ortodox din Iași.

Mare uimire a fost când am ajuns la Breazu, unde m-am plimbat în lung și-n lat, fotografiind natura, cățărându-mă pe ziduri și pe garduri.

Adevărată frumusețe!

Ulterior, pe 1 Iunie, de Ziua Copilului, familia ne-a scos în oraș la un ospăț pe cinste, apoi am ajuns pe Dealul Repedea, la releu. Acolo, surpriză: Soarele nu s-a lăsat văzut din cauza ghemotoacelor de nori, condițiile atmosferice nefiind favorabile ca orașul Iași să fie admirat și din acea zonă.

Apoi, duminica trecută am ajuns în alt loc minunat, binecuvântat de Dumnezeu, pe Dealul Bucium. Acolo există și o Sf. Mănăstire construită la 1853 care, în opinia mea, reprezintă Raiul pe Pământ.

Există un imens spațiu verde, cu mulți copaci, cu bănci (pentru sărit) și chiar un leagăn  (mai-mai să-mi pice în cap).

În Biserica veche se află numeroase picturi, foarte multe dintre ele rezistând în timp.

A urmat masa de prânz la cantina Mănăstirii, bucatele fiind nemaipomenit de gustoase.

Acolo am cunoscut și o fată, pe Delia, care spunea că este elevă în clasa a V-a.

În jurul Mănăstirii „Tuturor Sfinților“ era cultivată multă viță-de-vie, iar Părintele Stareț ne-a arătat locul unde se va construi o a doua Biserică, mai încăpătoare.

Dealul Șorogari este pe lista de a-l vizita într-una din zilele care urmează, după ce se vor opri ploile.

Pot afirma astfel că Iașul, ca zonă geografică, este de un pitoresc unic. Faptul că orașul este înconjurat de cele șapte coline, îi dă un plus de fascinație.

Dragi colegi, mai mici și chiar mai mari, doresc ca vacanța mare ce se apropie să fie una reală și cât mai puțin virtuală…!