Cireșul nu se usucă în pământ străin. Buddha din podul casei, Julie Otsuka

A te muta dintr-un loc în altul este o experiență cunoscută de milioane de oameni de-a lungul istoriei. Motivele sunt diverse, de la cele economice, politice sau sociale. Oamenii sunt mereu în mișcare căutând totuși un cămin. Este un paradox al naturii umane, dar trăim cu convingerea că într-o zi vom găsi acel loc pe care să-l putem numi acasă.

Julie Otsuka, autoarea americană de origine japoneză, surprinde o frântură din această frământare ce a marcat istoria. Buddha din podul casei este un roman de ficțiune istorică, descrierile găsite pe paginile acestei cărți fiind extrase din mărturiile ce s-au păstrat din acea epocă apropiată nouă.

Romanul este scris din perspectiva unei categorii defavorizate, cea a tinerelor japoneze care au venit în Statele Unite ale Americii la începutul secolului al XX-lea sperând să-și întemeieze cămine cu soți prin corespondență. Foarte repede vor vedea că realitatea e cu totul alta.

Ceea ce credeau a fi fotografii ale pretendenților sau scrisori ale acestora, erau de fapt o momeală pentru a le aduce peste ocean. În loc să devină neveste de bancheri sau antreprenori, au devenit soții de fermieri săraci, rupându-și spatele pentru a asigura un venit într-o țară străină și indiferentă, dacă nu ostilă.

Așezate pe coasta de vest a Statelor Unite, în principal în California, aceste femei se vor adapta și vor păstra pe cât posibil spiritul țării de baștină, fiind expuse culturii americane pe care vor ajunge să și-o asume. Cu trecerea anilor, de la simpli fermieri, familii de japonezi ajung să se mute la oraș, să devină proprietari de magazine mici infiltrându-se în straturile sociale deja existente.

Situația se complică după atacul de la Pearl Harbour din 7 decembrie 1941. Din acel moment orice japonez a ajuns să fie privit ca un potențial inamic și sabotor fiind tratat cu teamă și ură. Veștile despre mutarea populațiilor întregi din sate și orașe i-au înspăimântat și i-au pregătit pentru dezastru. În cele din urmă, s-a văzut că până și după mai bine de cincizeci de ani în care au trăit împreună, a rămas un zid care despărțea pe băștinaș de venetici.

Romanul este o frescă realistă, pe mai multe paliere narative ce descrie împământenirea unei generații de japonezi în solul fertil al SUA. Acest proces a fost unul marcat de speranță, deznădejde, abrutizare, suferință, mici bucurii și victorii prudente.

Otsuka folosește o tehnică cu un puternic impact emoțional descriind o experiență anume prin ochii câtor mai multe femei. Înțelegem mai larg ce a însemnat venirea în noua țară, munca la fermă, nașterea copiilor sau impresiile despre orașele în care trăiau, prin pielea acestor femei curajoase și modeste.

Dincolo de aspectul personal, romanul aduce înainte aspectul generațional și multigenerațional pe care îl reprezintă o asemenea mutare. Cum poți rămâne fidel tradițiilor de acasă într-un loc care nu le înțelege? Cum dialoghezi cu o cultură străină ție, a căror obiceiuri ți se par barbare? Cum reacționezi când vezi fii și fiicele tale respingând tradițiile milenare în schimbul noii culturi pe care o absorb mult mai ușor?

La fel de impresionantă este partea finală a cărții. Spectrul lugubru al mutării forțate plutea asupra acestor oameni care se simțeau de-ai casei, dar acum erau înțeleși ca fiind întruchiparea pericolului extern. Luni întregi au trăit în nesiguranță, teamă, văzând cum pământul le fuge de sub picioare. Au văzut cu ochii lor cum vecinii profitau de pe urma plecării jecmănindu-i pentru cele mai mărunte obiecte de uz casnic.

Buddha din podul casei este o carte ce cuprinde o experiență familiară celor care au plecat de acasă și au visat la ceva mai bun. În cazul acelor femei plecate în Statele Unite a adus mai degrabă lacrimi decât fericire. Otsuka a reușit să jongleze cu cele două perspective, cea personală și cea generală, arătând cât de mult suntem influențați de deciziile politice ale epocii noastre.

Este o mărturie despre curajul, anduranța și naivitatea unor femei care prin propriile puteri au născut fii, au ridicat case și au transformat în realitate visul american înainte ca gongul istoriei să bată, amestecând din nou cărțile.

sursa foto: https://unsplash.com/photos/wZ1kzq7wn2g