Cântec pentru lumi pierdute. Hyperion, Dan Simmons

Spațiul reprezintă o provocare și o frontieră ce fascinează. De-a lungul a peste două secole de imaginație, autorii de SF au pictat pe boltă imaginile cele mai ciudate, extravagante și pătrunzătoare ale unui viitor înțeles în fel și chip. E țara extratereștilor, o tapiserie legată într-un imperiu galactic sau un ținut tăcut în care se avântă coloniștii bravi și curioși.

Rafturi întregi cuprind mărturiile inventate de la marginea științei și de la poarta ficțiunii dezlănțuite. Unii încearcă să copieze și să rearanjeze ideile puse înainte de autorii mari. Alții vor să demonstreze că pot aduce măcar o scânteie nouă în acest festival al anticipației. Cei care câștigă sunt cititorii fideli care au ieșit demult cu capul din nori, plutind printre stele.

Printre cei care s-au străduit să adauge o notă la simfonia cosmică este și Dan Simmons. Născut în 1948 în Peoria, Illinois, acesta a urcat treptele educației ajungând la rândul său să predea pentru mai bine de un deceniu. În paralel a început să scrie povestiri SF care au fost publicate și au avut succes. În 1989 renunță la cariera din profesorat și publică primul volum din cvartetul Hyperion Cantos.

Lucrul cel mai cunoscut despre această carte este că urmează formatul operei lui Geoffrey Chaucher, Povestirile din Canterbury. În ambele lucrări un grup de pelerini se îndreaptă înspre o destinație, iar de-a lungul drumului își deapănă povestea vieții lor, care reprezintă și motivația plecării lor de acasă.

În romanul Hyperion, șase pelerini se îndreaptă spre planeta cu același nume. Scopul lor este să ajungă la Mormintele Timpului, un loc care călătorește în timp din viitor și care poate oferi răspuns celor mai arzătoare întrebări. Acolo trăiește și o creatură misterioasă și înfricoșătoare, Shrike, un monstru metalic acoperit de țepi care pedepsește pe cei care îi stau în cale.

Distribuția pelerinilor este diversă și fascinantă. Avem un preot care se luptă cu credința în această lume nouă și nemiloasă, un soldat salvat de la moarte, un poet ce visează să scrie marea operă, un cărturar ce vrea să-și salveze fiica, un detectiv forțat să vină în acel pelerinaj și un consul rebel. Poveștile lor adaugă profunzime lumii, deschizând cotloane diferite.

Cartea se încheie abrupt. Trebuie citită împreună cu al doilea roman din serie, Căderea lui Hyperion, care încheie povestea pelerinilor în moduri neașteptate și în mare măsură satisfăcătoare. Dar Simmons își atinge scopul cu această carte, oferindu-ne un fundal pentru desfășurarea dramei.

Romanul debordează în imaginație, reușind să-l transpună pe cititor în lumea fantastică și palpabilă a secolului al XXIX-lea. Simmons ne stimulează imaginația cu tehnologii ingenioase care dau prospețime universului creat de acesta. Probabil această desfășurare de forțe reprezintă unul din punctele tari ale romanului.

Protagoniștii sunt suficient de bine creionați pentru a stabili o legătură cu ei. Cu siguranță că unii cititori vor ține mai mult la unii decât la alții, dar există un personaj pentru fiecare. De asemenea poveștile lor se trag din mai multe genuri literare, așa că unele vor fi mai atrăgătoare decât altele împreună formând un fascinant bufet de cuvinte.

Hyperion nu este o carte pentru oricine, Simmons permițându-și să adauge unele elemente care provin din genul horror, dar acestea nu sunt atât de grafice încât să întoarcă din drum vreun cititor interesat. De-a lungul anilor romanul și-a câștigat un renume printre fanii genului, meritat pe deplin.

Romanul a fost publicat la editura Nemira în anul 2009 împreună cu continuarea acestuia. Zvonuri despre o ecranizare au circulat din același an, în prezent vorbindu-se despre un proiect realizat de Warner Bros, deși nu se cunosc multe amănunte.

sursa foto: https://unsplash.com/photos/jEjJCjUpquA