Înserare

Umbrele cu aripi stufoase,
somnolente,
cuprind depărtările.
La ore neştiute de nimeni
vine înserarea tiptil
ca o felină deprinsă
cu întunericul…
Pe un pisc al singurătăţii lui
şi-au întemeiat moşia
corbii şi caprele negre,
exploratori ai înălţimilor dense.
Muntele geme arareori,
creşte şi descreşte
precum pântecul femeii
la soroc.
Clipele rămân în casa aceea
în care, ba ne-am iubit,
ba am murit.


Articole asemănătoare

Ochii

Doar ochii tăi rămân într-ai meiatunci când înserarea dispareca o mireasă furată!La rând vin viselecu Feţi Frumoşi şi Ilene Cosânzene…e vreamea basmelor!

Oamenii mei au murit

Au murit de foame, de boală, de sclavie, într-o democrație închipuită, de nesomn, în somn, îmbuibați cu somnifere, în tranșee privind în ochi adversari imaginari,…

Doar noi

Noaptea respiră corăbii de cântece de iubire.Pe Someş stele strălucitoare şi vorbitoarecutreieră.Cu respirări adânci de dimineaţă de iulieCând pleacă roua, pleci şi tu spre necunoscut;Prezentul…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *