De ce nu ai grijă de ea?

Zâmbetul ei e artă, dar tu nu-l mai vezi,

Ochii ei sunt stele ce luminează-n întuneric.

Buzele-i sunt munți, iar lacrimile,

Vezi tu, îi sunt oceanul în care se scufundă.

De ce se adâncește-n el? Habar nu ai tu

Cum e să te-neci.

Vrei să-i vezi zâmbetul, sclipirea din ochi,

Dar nu te gândești că poate,

Nu le vezi din vina ta.

Fă-o să se simtă unică, inegalabilă și iubită,

Iar atunci, îi vei vedea cu adevărat

Strălucirea tainică în toiul nopții reci.

Nu fi indiferent cu suferința ce-o provoci,

Nu fi îngâmfat crezând că așa îi dai o lecție,

Fii sincer și gândește-te că nu o meriți

Dacă o distrugi și-ofilești.

Fii alături de ea, nu material, cu daruri scumpe,

Ci cu sentimente investite, gesturi mici

Ce par a conta mai mult decât o comoară.

Nu o mai face să plângă, iar dacă nu te simți în stare de toate aceste lucruri:

Pleacă!

Dispari din viața ei! Las-o să te uite!

Să găsească pe cineva ce o merită,

Să-i repare visele ce le are de când era copilă.

Haide, las-o să zboare spre fericire!

Nu o ține cu aripile legate.

Dacă în aceasta nu ai putut,

Dă-i avânt și iubește-o-n altă viață.

Articole asemănătoare

Viața de la începutul vieții

                                                                                                                                                         8 Martie 2023                                                          Pentru viața de la începutul vieții mele, Când totul înseamnă doar dorințe și sentimente de „a…

Răspunsuri

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *