Arta măcelăritului. Povestea lui Joseph Lister

Când vine vorba de momentele cruciale ale istoriei, cei care muncesc la scrierea ei, se încadrează în două mari concepte/teorii.  Una vorbește despre Oamenii Mari, acei inovatori îndrăzneți, civilizatori și eliberatori care prin propriile forțe împing în față mulțimea incredulă în visul lor. Cealaltă spune că dacă un astfel de Om ar lipsi din ecuație, ar apărea altul în locul său și ar ajunge la același punct fără a pune mare preț pe capacitățile individuale ale personalității.

Biografiile acestor oameni fac să încline balanța înspre ipoteza Omului Mare, chiar dacă ar rămâne loc de dezbatere. Privind la acești indivizi unici, care se acomodează greu cu mersul societății, dar care sunt înzestrați cu minți deschise spre cercetare, vedem că diferite aspecte din dezvoltarea lor au contribuit decisiv, peste ani, la amprenta pe care o vor lăsa asupra domeniului de activitate.

Cartea lui Lindsey Fitzharris, creatoare de conținut pe Youtube și doctor în istoria științei, medicinei și tehnologiei vorbește despre un astfel de om.  Arta măcelăritului: cum s-a luptat Joseph Lister să transforme sinistra lume a medicinei victoriene, a apărut la editura Publica în anul 2021 și este un roman al schimbării.

Este o carte intrigantă, bogată în detalii și scrisă cu suficient simț epic încât să semene cu un roman. Doar că în această situație deciziile personajelor au un impact în viața reală. Dincolo de terminologie medicală și muncă de detectiv epidemiologic, se întrețese o pânză de povești personale, descrieri în patru dimensiuni a marilor orașe din Marea Britanie a mijlocului de secol al XIX-lea și înfruntări ale orgoliilor, toate îmbăiate în sânge.

Vreau să fiu înțeles de la început, aceasta nu este o carte ușor de citit pentru cei slabi de înger. Descrierile tehnice, detaliate, ar putea cu ușurință să întoarcă stomacul pe dos. Actorul principal este chirurgia, denumită poetic arta măcelăritului, și care depindea înainte de Lister de iuțime de mână.

Harris face o treabă fantastică să descrie atmosfera lugubră și terifiantă a metropolelor britanice din epocă. Oamenii simpli veneau în teatre de operație ca la cinema pentru a urmări pe viu munca doctorilor. Iar aceștia erau un fel staruri oferind pe lângă exercițiul muncii, o reprezentație artistică.

Dincolo de lumina reflectoarelor însă, rămânea adevărul murdar. A merge într-un spital era o loterie și șansele de a muri chiar după o operație reușită erau destul de mari. Cartea începe cu operația lui Robert Liston, primul chirurg britanic ce folosește anestezie în munca sa. Un pas imens și necesar pentru ca chirurgia să devină mai umană și mai utilă. Dar pacienții încă mureau pe capete în spital, și doctorii nu puteau să găsească motivul.

Acesta este momentul lui Joseph Lister, născut în satul Upton, azi o bucățică din capitala Marii Britanii, și-a așezat viața pe două temelii solide: prima, credința sa, venită pe filiera mișcării quakerilor, iar a doua, pasiunea pentru cercetare științifică. Tatăl său, Joseph Jackson, a fost la rândul său remarcat pentru contribuțiile sale în domeniul opticii.

În Lister vedem o evoluție neabătută care îl aduce în mijlocul celei mai importante dispute medicale a secolului. Cartea îl ia din adolescență și-l trece prin școală până la punctul în care ajunge asistentul celui mai mare chirurg scoțian, James Syme. Nu este mulțumit de punctul în care se află și mereu caută să afle căi de a diminua suferința pacienților săi. Așa că ajunge să se ia la trântă cu problema spitalismului. Și reușește să descopere adevărul prin prisma pasiunii din copilărie, dar și a descoperirilor radicale ale savantului francez  Louis Pasteur.

Cartea are un ritm neabătut, fără multe sincope. De multe ori intră în finețuri medicale și în acele momente jargonul medical poate incomoda, însă niciodată nu depășește măsura răbdării cititorului. Viața lui Joseph Lister merită citită și apreciată. Este unul din marii oameni care au îmbunătățit viața a milioane de oameni prin descoperirile sale și prin perseverența sa de a-și apăra și disemina învățăturile printre medicii inflexibili ai epocii sale.