Fundația. Un prim pas

Anul 2021 s-ar părea că este un an al adaptărilor science fiction la un nivel înalt. În mai puțin de o lună Dune va apărea în cinematografele din România după ce a fost deja lansat în alte țări, primind o mulțime de laude. O altă adaptare la fel de interesantă va fi după romanul Fundația scris de Isaac Asimov și transformat într-un serial pentru Apple TV.

E adevărat că numărul persoanelor care vor fi expuse va fi unul mai restrâns, având în vedere că un abonament la streaming service este necesar, dar Fundația este o operă care cu greu poate fi limitată la un serial de televiziune. Și merită o introducere pentru cei care încă nu au descoperit universul creat de Isaac Asimov.

Făcând comparația cu Dune, povestea Fundației este relativ mai simplă. Are în comun faptul că se petrece într-o perioadă istorică depărtată, la peste 20.000 de ani în viitor. Umanitatea este reunită sub conducerea unui Împărat, iar centrul de conducere este planeta Trantor acoperită în întregime în metal (inspirația planetei Coruscant-ul imaginată de George Lucas pentru Star Wars).

Imperiul Galactic a fost la putere de peste 12.000 de ani și totul pare să fie la fel ca la început. Dar un matematician, pe nume Hari Seldon, a descoperit o nouă știință numită psihoistoria. Aceasta poate face predicții la scară mare în ceea ce privește viitorul societății umane. Și în urma acestor calcule, află o realitate sumbră: Imperiul urma să se prăbușească.

Acest declin va trage după sine umanitatea într-un ev întunecat ce va dura peste 30.000 de ani. Abia după aceea va lua naștere un al doilea Imperiu Galactic care va lăsa în urmă distrugerile Interregnului. Singura salvare ar fi Fundația, o organizație care să lucreze la un proiect monumental, Enciclopedia Galactica, suma tuturor cunoștințelor umanității, păstrând astfel viu tezaurul intelectual din mileniile anterioare. Prin înființarea acestei Fundații, perioada de haos va fi redus la doar 1.000 de ani de neliniște.

Dar pentru un scriitor de calibrul lui Asimov situația inițială nu poate rămâne multă vreme aceeași. Va rezista Imperiul Galactic și va înfrânge viziunea lui Seldon? Va reuși Fundația, exilată pe îndepărtata planetă Terminus, să supraviețuiască primei etape a dezintegrării imperiale? Cum va arăta noua Fundație și care va fi calea prin care va da naștere noului Imperiu Galactic?

Fundația e întortocheată, nu atât prin terminologie, cât prin felul în care a fost scrisă. Asimov a venit cu ideea unei povestiri de lungă întindere după o discuție cu editorul său John Campbell. Inspirație i-a fost lucrarea lui Edward Gibbon despre prăbușirea Imperiului Roman pe care el a transpus-o într-un decor spațial. Editorul a fost încântat de acel concept și l-a convins să nu folosească ideea într-o singură povestire, ci să conceapă o serie.

Astfel, Enciclopediștii apare în mai 1942 în revista Astounding Science Fiction descriind primul obstacol din calea tinerei Fundații. Au urmat Primarii, Neguțătorii și Marii Neguțători, Generalul, Catârul, Catârul în căutare și Fundația în căutare. Până în 1944 Asimov simțise că explorase suficient universul plasat în viitorul îndepărtat.

După 1950 acesta va trece la o altă etapă a carierei sale începând să publice romane. În acea epocă se publicau de asemenea romane care uneau laolaltă povestiri mai scurte cu un subiect comun. Asimov a fost îndemnat să facă același lucru cu vechile sale nuvele salvându-le de la uitare. Începând cu 1951 în trei ani consecutivi se va lansa ceea ce este recunoscută ca fiind trilogia Fundației: Fundația, Fundația și Imperiul, A Doua Fundație. Peste ani Asimov se va întoarce la opera sa de căpătâi adăugând încă patru romane ce lărgesc și mai mult orizontul istoriei viitorului imaginat de acesta.

Importanța acestei serii a fost recunoscută în anul 1966 când a primit titlul de Cea mai bună serie depășind printre altele romanele marțiene ale lui Edgar Rice Burroughs sau mult mai faimoasa trilogie Stăpânul Inelelor. Fundația impresionează mai ales prin puterea conceptelor, prin stilul laconic și direct, răsturnările de situație neașteptate și prin ușurința cu care hrănește imaginația cu ajutorul unui fundal vast și misterios în același timp.

Indiferent de felul în care va arăta adaptarea produsă de către Apple, viziunea lui Asimov este mult mai largă și îndeamnă la lectură. Mediul audiovizual e forțat să taie pentru a da naștere unui produs care să fie cât mai simplu de urmărit și în același timp coerent. Și la fel ca orice adaptare, va avea și influența creativității producătorilor care vor modifica unele elemente ale stilului asimovian pentru standardele și clișeele artistice specifice micului ecran.

Cel care va hotărî să pună mâna pe carte va avea parte de experiența nemijlocită a descoperii, a mirării în fața unei lumi străine, dar care va conține un strop de cotidian, prin care opera lui Asimov rămâne relevantă. În locul limitării, se deschide spațiul vast al imaginației care va duce gândul mai departe de hotarele Fundației și ne va face să privim înspre ziua de mâine cu optimism.

sursa foto: https://unsplash.com/photos/VviFtDJakYk