Interviu cu Andrei Irimie, Consilier la primăria municipiului Cluj Napoca

• Din câte țin minte ai studiat economia la Universitatea Babes-Bolyai. Cum au fost pentru tine anii studenției? Știu că erai preocupat încă de pe atunci de partea intelectuală. Dacă ar fi să arunci o privire asupra educației tale în general, care ar fi motto-ul sau principiul de viață care te-a motivat sau te-a ajutat să progresezi în viață?  

Așa este, am studiat economia la Universitatea Babeș-Bolyai, specializarea Finanțe-Bănci, apoi am urmat un Master la aceeași Universitate, cu specializarea MDA (Mangementul Dezvoltării Afacerilor). Îmi aduc aminte cu placere de acea perioada a studenției, de toate acțiunile și activitățile (care n-au fost puține) în care eram implicat și care au marcat într-un anumit sens traseul meu ulterior. În legatură cu partea a doua a întrebării, nu am uitat și nu o voi face, cuvintele scrise pe o pancartă care se află în laboratorul de limba română aflat la etajul al II-lea al liceului pe care l-am absolvit, scria mare acolo: „Citește, numai citind creierul tău devine un laborator nesfârșit de lungimi și idei, citește! Nu știu cine așezase acolo în sala de clasă cuvintele inspirate ale geniului eminescian, însă cu acest prilej, un gând ca tribut de recunoștință se îndreaptă spre acea persoană care a făcut un lucru simplu, aparent neînsemnat, dar cu impact stimulator asupra multor elevi.

• Momentan ești Consilier la primăria Cluj Napoca (administrator, economist). Cum percepi funcția asta? Care sunt dificultățile pe domeniul acesta administrativ? Cum e să fii în slujba oamenilor?

Mărturisesc că lucrurile sunt mai complexe și mai provocatoare decât le-am perceput eu inițial. Fiind la primul mandat, având și calitatea de membru în conducerea a două comisii de specialitate, am ajuns în scurt timp să înțeleg în profunzime mecanismele de funcționare ale aparatului administrativ. Orice sistem, organizație ori entitate este văzută și percepută într-un anumit fel din exterior, însă ajungi să-i înțelegi mai bine structura și mecanismele odată ce ai perspectiva endogenă. Dificultățile administrării unui oraș ca și Clujul sunt prezente la tot pasul, însă experiența primarului și a întregului aparat administrativ își fac simțită prezența, mai ales în aceste vremuri dificile în care ne-am confruntat cu provocări nebănuite. Însă a fi în slujba oamenilor reprezintă în sine o răsplată de neegalat. Inventatorii democrației, grecii, spuneau că scopul politicii este viața polisului, iar scopul polisului este viața mai bună a cetățeanului. Bine  ar fi ca toți politicienii să înțeleagă și să-și asume acest scop.

• Care sunt satisfacțiile pe plan profesional la momentul actual și care sunt impedimentele atunci când vrei să progresezi?

Activitatea politică a reprezentat pentru mine o etapă ulterioară dezvoltării profesionale. Nu am intrat în politică fiindcă nu am avut succes în alt domeniu ci, la antipod, am ajuns să fac politică mai aplicat ca urmare a atingerii unei anumite performante antreprenoriale. Cred că un anumit nivel de bunăstare materială îți garantează o  libertate care e condiția autenticității și performanței. Impedimente și obstacole ce stau în calea progresului? Cine ține seama de ele? Niciodată nu am acordat atenție impedimentelor, ci mijloacelor de-a le depăși. Churchill spunea că nu vei ajunge la destinație dacă acorzi atenție fiecărui câine care latră. E mai eficient uneori să ignorăm factorii perturbatori, pur și simplu stai cu ochii pe țintă, alergi spre țintă vorba Apostolului Pavel.

• Nu a trecut foarte mult timp de la momentul alegerilor la primărie. Cum a fost experiența campaniei electorale pentru tine fiind în culise și ajutând la desfășurarea campaniei actualului primar al municipiului Cluj Napoca?

A fost o campanie frumoasă, eminamente constructivă, centrată pe un mesaj pozitiv. Fără atacuri la adversari, fără calomnii și acuzații cum deseori se întâmplă în politică. Din pricina restricțiilor nu s-au putut organiza evenimente electorale, prin urmare a fost o campanie atipică, dar una care a fost pe gustul meu. Asta fiindcă toată interacțiunea cu cetățenii a fost în stradă. Am fost în mijlocul oamenilor ascultându-le problemele, solicitările și am căutat să oferim soluții împreună cu primarul și viceprimanul municipiului și nu a fost singulară situația în care problemele semnalate au fost remediate de îndată. Am rămas plăcut impresionat de implicarea și energia primarului, care deși era dat câștigător în toate sondajele de opinie, a ieșit în stradă, printre oameni zi de zi, pentru a asculta și veni în întâmpinarea problemelor, de la parcări, iluminat public, căi de acces, spatii verzi etc. Asta trebuie să fie politica, așa cum spuneam mai sus, scopul ei este viața mai bună a cetățenilor.

• Ce părere ai despre politica din România în general? E multă bătaie de cap atunci când ești implicat direct oarecum în acest domeniu?

Politica din Romania, la fel ca politica din celelalte țări, traversează o perioadă în care se poate resimiți un acut vid de leadership. Mizele mici ale unor politicieni care s-ar presupune că ar trebui să fie mari, dar sunt asemenea lor, personaje reprobabile care datorită unor conjuncturi ajung în funcții decizionale importante, indivizi cu competențe modeste și aspirații fantasmagorice, acesta e un tablou comun, lesne de observat. Chestiunea e globală, indiscutabil. Provocarea este ca în acest tablou să apară (cât mai masiv) cei care pot, știu și au capacitatea să facă lucrurile mai bine.

• De unde dorința de a te atașa profesional de domeniul administrativ-economic?  De ce caracteristici e nevoie în acest domeniu?

Nu m-aș referi aici la sfera economică în termeni de atașament, fie el și profesional. Este vorba mai degrabă de situația modestă din punct de vedere pecuniar a propriei mele copilării. Faptul că nu provin dintr-o famile înstărită m-a ajutat enorm și am ajuns să consider acest lucru un avantaj deosebit. Atunci când ți se oferă de-a gata unele lucruri nu le poți valoriza în mod corect, însă atunci când nu ai, iar pentru a obține un lucru depui un efort, faci un sacrificiu, abia atunci înțelegi  funcționalitatea principiului input-output. Mai mult, și aici văd partea cardinală, în procesul de obținere ești singurul responsabil, de tine depinde dacă vei reuși sau vei eșua, iar prin acțiune – în care ești parte activă (ca generator și nu simplu receptor) iți dezvolți inevitabil abilități, care în timp se vor dovedi adevărate comori. Nu e atât de important contextul, ci modul în care tu te raportezi la el.

• Fiind specializat pe domeniul economic ce ne poți spune despre acest domeniu la nivel local? Dar la nivel național (în opinia ta)? Cu ce probleme sau lipsuri se confruntă românii în acest domeniu? Ce au de învățat?

Pe plan local, din punct de vedere economic, municipiul Cluj-Napoca beneficiază de o dezvoltare structurală însemnată. Chiar citeam recent în presa locală, despre un clasament al calității vieții, conform unei platforme online, ca indexul obtinut de urbea clujeană în urma unui punctaj este superior celui din New York și chiar Londra. Sigur, la nivel național sunt numeroase zone unde lucrurile nu arată prea bine și în care edilii trebuie să depună eforturi mari pentru a realiza proiecte, inclusiv cu finanțare din fonduri europene, pentru comunitățile locale. Din acest motiv e important să fie alese prin vot persoane dedicate și competente.

Cred că cea mai mare provocare actuală, nu doar a românilor, este cea legată de surmontarea stării acute de incertitudine. Efectele pandemiei se propagă tot mai mult, fiind afectate și domeniile subiacente, colaterale, nu doar  industria HoReCa. Nimeni, sau prea puțini, au anticipat starea actuală cu toate restricțiile impuse, însă cel mai importat lucru rămâne atitudinea în fața acestei stări de fapt. Indiferent de context, stă în puterea noastră să oferim un răspuns propriu provocărilor, să zâmbim în fața dificultăților și să fim gata să vedem prilejuri de creștere și dezvoltare acolo unde, aparent, nu se vede nimic.

• Ce sugestii sau sfaturi ai oferi românilor în general din punct de vedere economic mai ales acum în perioada aceasta a pandemiei? După ce principii economice te ghidezi sau te organizezi tu în general?

M-au amuzat mereu sfătuirorii de profesie, cei care ne spun cum să avem succes, cum să ne îmbogățim și cum să devenim, peste noapte chiar, cei mai fericiți. Nu cred în rețetarul niciunui ipochimen care livrează asemenea baliverne. Pentru a avea succes în afaceri, ai nevoie de calități, pe care le ai sau nu, firește că se pot dezvolta, însă dezvolți ceea ce ai, nu ceea ce îți lipsește. Ca să răspund totuși, nu-mi permit să ofer sfaturi, ci doar să subliniez un principiu extrem de simplu. Diferența dintre venituri și cheltuieli trebuie să fie pozitivă. Nu te întinzi mai mult decât îți este pătura. Apoi din acea diferență ai două posibilități, economisire și investire. Secretul este să nu fim pe deficit, din păcate societatea de consum ne-a determinat, nu doar să cheltuim tot venitul, ci să ne și îndatorăm pe deasupra. Una e creditul de consum și alta cel de investiție. Concluzia: nu cheltui mai mult decât produci. Dorești să cheltui mai mult, fii mai productiv!

• Ai glumit înainte de interviu că încă nu ai ajuns la nivelul dorit, ambiția ta vrând să te propulseze spre alte culmi. Nu sunt sigură că vrei să ne dezvălui la ce râvnești pe plan profesional în viitor, însă te-aș întreba mai degrabă legat de disciplina ta în prezent. Ce faci în mod regulat pentru a-ți atinge scopurile, pentru a-ți îndeplini obiectivele pe plan profesional? Sunt anumite secrete pe care le poți împărtăși sau anumite elemente care le recomanzi și altor tineri să le aplice?

Nu există un secret al succesului, există însă multă muncă și disciplină asumată. Fundamental este să ai obiectivul clar definit, să ai ținta mereu înaintea ochilor, iar ca bonus – să țintești mereu mai sus de ea 🙂 – pentru cei care nu știu încotro se îndreaptă nici un vânt nu este prielnic. Aș mai adăuga un lucru, a nu se confunda succesul cu fericirea. A avea succes și a fi nefericit nu-i dezirabil, iar fericirea comporta irefutabil un anumit grad de implinire și pe acest palier, cel profesional. Chiar dacă nu cred într-o reteță miraculoasă, infailibilă a succesului, în cei 5 sau 7 pași care garantează succesul, cred că există o soluție individuală, iar din această perspectivă fiecare își cunoaște propria cămară. Iar ca să obții o masă bună, nu ai altceva de făcut decât să folosești creativ ingredientele pe care le ai la îndemână.

• Ai vreo carte preferată sau un citat după care te-ai ghidat în viață?

Nu am una singură, n-aș putea. Iar aici nu-i loc pentru o listă lungă. Există autori cu care rezonăm, care ne marchează destinul. Asupra acestei rezonanțe își pune amprenta structura noastră interioară, care e pur intimă, subiectivă și individuală. Pe lângă titanii literaturii universale în cărțile cărora am găsit bogății nesperate (Tolstoi, Dostoevsky), m-aș opri asupra unui nume a cărui scriere m-a impresionat, fiind unul din preferații mei, florentinul Giovanni Papini. L-am descoperit prin intermediul unui prieten jurnalist,  iar maniera sa unică, patosul, forța, percutanța și profunzimea scrierilor lui m-au cucerit definitiv. Mărturiesc un obicei pe care mi l-am format în ultimii ani, avându-l drept sursă de inspirație pe Nicolae Steinhardt, care în seara zilei de 24 decembrie a fiecărui an citea Colindul de Craciun a lui Dickens. Imi place să ofer de-atunci cartea și altora cu prilejul Crăciunului și să le smulg promisiunea că o vor citi.